Rezervistul

joi, 26 septembrie 2013

Umor cazon (1)

Motto: 
          Iată ce pensie ar fi avut Gheorghe al meu, începând cu 1 octombrie... dacă ar fi trăit! 
                                                                              Văduva lui Gheorghe

Pentru descreţirea frunţilor noastre zbârcite, încerc o diversiune.
Sper să nu fi plecat cu stângul!


Un soldat se întoarce din permisie. În vagon, alături de el, stă o tânără domnişoară. Soldatul îşi deschide traista, scoate pâinea, slănina, brânza şi le taie bucăţi mici, făcându-şi "soldăţei". Tânăra domnişoară începe să saliveze de poftă şi când nu se mai poate abţine, îi spune soldatului:
- Nu vă supăraţi, domnule soldat, mi-e aşa o poftă! Nu-mi faceţi şi mie un soldăţel?
- Ba cum să nu, aşteptaţi numai să termin de mâncat!


- De ce ai refuzat avansarea?
- Nu cred că mi-ar plăcea un grad mai mare decât cel de caporal, răspunse soldatul întrebat, celuilalt. Vreau să-mi mai păstrez măcar câţiva prieteni.

Mi-au trebuit patruzeci de ani ca să constat că nu am niciun talent pentru militărie.
- Doamne Sfinte! Şi ce-ai făcut?
- Era prea târziu să mai pot face ceva. Ajunsesem general de divizie.


- Ce-i cu tine la spital, soldat?
- Voiam să termin cu armata, aşa că m-am prezentat la comandant spunându-i că sunt Napoleon.
El a încuiat uşa, m-a prins în braţe şi mi-a spus că e Josefina.

luni, 23 septembrie 2013

Elicopterul


  M-am uitat în oglindă, mi-am îndreptat nodul la cravată, mi-am pus cascheta pe cap, am strâns un pic centura, m-am uitat la bocancii negri care stăluceau... Apoi, luând sub braţ documentele OSU, i-am spus soldatului Hartmann Laszlo, care mă privea prin uşa larg deschisă:
- Loczi, vezi că trebuie să mă prezint la comandant şi n-am pe cine să las aici, la cameră... Te rog, ai grijă să nu intre nimeni. Dacă sună telefonul sau se întâmplă ceva, strigi tare sau sufli în goarnă (el fiind gornistul unităţii). Eu sunt vis-a-vis, în biroul comandantului...
- Am înţeles, domnu' copitan!
În timp ce mă înfăţişam în faţa comandantului, îngrijorat fiind că s-ar putea să nu ştiu să-i răspund la întrebările pe care mi le va pune, contrar aşteptărilor mele, îl găsii ceva mai relaxat.
- Intră, căpitane! Uite ce telefon mi-au instalat! Vezi butonul ăla roşu, pe care scrie speaker? Dacă apeşi pe el, nici nu mai e nevoie să ridici receptoru'... moment în care sună telefonul:
- Să trăiţi, domnule comandant! Nu sunt probleme deosebite... Totuşi, în urmă cu puţin timp, patrula plecată în recunoaştere, mi-a raportat ceva deosebit! Au găsit un elicopter abandonat!
- Cuummm?... şi comandantul sări din fotoliu, renunţând la relaxarea-i aparentă.
- Un elicopter zici? Abandonat? O fi ăla pe care l-au dat ăştia jos... Vreau mai multe detalii!
- Domnule comandant, răsună din nou, în birou, vocea agitată şi gravă a comandantului pazei, deocamdată nu deţinem multe date... Cei doi militari din patrulă, sunt unguri şi nu se exprimă bine româneşte... Ăsta care a dat fuga la mine, să mă anunţe, nu ştie deloc, celălalt rămânând să păzească...
- Ce măsuri aţi luat?
- ?!Asta, să vă informez mai întâi pe dumneavoastră!
- Puneţi în aplicare planul de intervenţie!
- Am încercat, dar nu se potriveşte nicio variantă!
- Faceţi una imediat, la faţa locului, că trimit urgent pe cineva care s-o verifice şi s-o aprobe... Căci, până la urmă, vorba lu' Clausevitz, Sun Tzu sau Napoleon, naiba ştie cine-a zis-o, nu ştiu exact, este mai bun un plan, fie el şi prost, decât niciunul!
- Domnule comandant, soldatu' ăsta, Fullop se numeşte, dă din mâini, de zici că face pă elicopteru'. Dac-aş şti exact ce spune, s-ar simplifica lucrurile. Mai avem soldaţi care ştiu să traducă, dar momentan, sunt în postul de santinelă. Dac-aţi putea să ne ajutaţi să traducem...
- Domnule comandant, ştiu eu pe cineva care s-ar putea să ne ajute, am intervenit atunci.
- Cine?
- Soldatul Hartmann, gornistul unităţii, care este pe hol, aşteaptă în faţa camerei OSU...
- Cheamă-l aici, imediat!
- Loczi, la comandant! strigai.
- Am înţeles, domnu' copitan!
- Loczi, ascultă te rog ce zice soldatul Fullop, că-l cunoşti, este prietenul tău... şi tradu-ne. În biroul comandantului se făcu linişte pentru a fi auzite vorbele soldatului Fullop. 
- Hai Loczi... spune-ne, ce zice? l-am întrebat.
Loczi ciuli urechile şi ascultă tăcut. După un timp, zise:
- Domnu' copitan, Fullop zice despre ceva o utilaj agricole, probabil un combin abandonat pe câmp, nimeni...

sâmbătă, 21 septembrie 2013

Reacția Gl.mr.(r) Petrișor Mandu față de Legea nr. 241/2013

Reactia Gl.mr. (r) Petrisor Mandu fata de stupida Lege nr. 241/2013 care "ingheata" pe viata pensiile diminuate!


Publicat de 
Reactia dl. general poate fi citita aici. Cateva extrase

"În textul de mai sus există o succesiune de „măşti” sub care, rânjetele ideologiei socialiste arbitrare continuă să domine piaţa manipulatorie, a pensiilor militare (...). 

Drepturile mele de pensie nu vor mai fi stabilite prin decizie de pensionare ci, prin lege (cât de important am devenit). Aţi mai auzit aşa ceva? Orice pensionar are dreptul la o decizie de pensionare în care să fie exprimată sintetic, munca lui de o viaţă (...). Casa Sectorială de Pensii mă asigură că cineva veghează asupra „prosperităţii mele” şi îmi va acorda drepturile de pensie, conform legii. Dacă nu sunt mulţumit de noul meu cuantum din octombrie 2013, „citesc în stele” (în lipsa unei decizii de pensionare) şi accept sau nu, acest nou cuantum (...). Aştept cu interes, în luna octombrie 2013, binemeritatul “îngheţat cuantum” al pensiei şi, în absenţa  unei decizii de pensionare, voi relua din nou, acţiunile în instanţă. Poate voi identifica astfel, răspunsul la marea dilemă în care instituţiile statului m-au poziţionat  “Eu după care lege am fost pensionat?”. 

Prin aberantele condiţii reparatorii ale Legii 241/2013, beneficiile mele trec în “slujba statului” (...). Am tras din nou „semnalul de alarmă” peste efervescenţa cu care se aşteaptă , în toate colţurile ţării, efectele reparatorii ale acestei aberante legi 241/2013. Sesizez, cu multă amărăciune, “mărinimia statului” de a-mi returna , cu titlul de împrumut, începând cu 1 octombrie 2013, partea ciuntită din pensia legal cuvenită plasată, timp de doi ani, în puşculiţa sa. Voi rămâne un “asistat social”, fără decizie de pensionare, cu pensia  “îngheţată retroactiv” pe baza unei aritmetici de prost gust,  până când indexarea generală a pensiilor va permite statului pe care l-am slujit 44 (patruzeci şi patru) de ani calendaristici, recuperarea împrumutului, în integralitatea sa. Ingineria financiară de adormit conştiinţele camarazilor nedreptăţiţi, poartă amprenta speculativă social – democrată prin care se  rostogoleşte în timp, abuzul primitiv al PD-L. Din aceste considerente, vă recomand să nu mai utilizaţi termenul “reîntregire” ci, aşa cum bine puncteză camarazii de la Curtea de Argeş, “împrumut rambursabil”. Această metodă aritmetică a fost ticluită subversiv, în îndelungatul, neinspiratul şi inutilul “dialog al surzilor”.

Gl.mr. (r) Petrisor Mandu a fost liderul filialei SCMD Brasov care s-a autodizolvat ca raspuns la departarea evidenta a conducerii SCMD de problema rezervistilor cu pensii diminuate. Atitudinea filialei brasovene este naturala. Dupa cum bine se stie, cand intr-o organizatie cineva tradeaza, organizatia trebuie reformata, caz in care pleaca orice cine a tradat, ori cel tradat. Brasovenii au ales sa paraseasca SCMD in bloc, atitudinea acestora dovedindu-se ca fiind singura optiune viabila pentru cei tradatiRemarcabil si apelul generalului la unitate! Problema este in jurul cui? Din analiza "R-26500" rezulta ca o astfel de unitate nu poate fi realizata decat in jurul unui lider care la randu-i se afla in aceeasi situatie ca si dl. general sau ca noi si ceea ce este mai important, care are aceeasi mentalitate ca si dl. general sau ca noi, o conditie esentiala fiind si totala neafiliere politica. Chiar Gl.mr. (r) Petrisor Mandu poate fi acel lider!

Nota: Un material interesant de citit si aici!

sâmbătă, 14 septembrie 2013

Despre tancurile româneşti...

Articolul de mai jos este preluat integral şi întocmai de pe RomaniaMilitary  
iar ceea ce vă pot spune este că băieţii care editează acest site, publică articole sau doar le comentează, sunt foarte bine pregătiţi şi, lucru cert, vor o Armată Română modernă.
După părerea mea, unii dintre ei sunt mai "militari" şi mai patrioţi ca mulţi militari, cu grade chiar foarte mari, pe care i-am cunoscut.
Desigur, George GMT a exagerat numind opinia mea ca fiind cea a unui profesionist. Eu nu mai sunt profesionist cam demultişor. Dar articolul, evident, mi-a făcut plăcere şi chiar, prin el, mi-am făcut noi prieteni virtuali.
Acum, când îl reiau aici, pe "Rezervistul", acolo, pe Romania Military adunase 227 de comentarii. Mă bucură treaba asta şi mai ales că sunt foarte mulţi oameni care ţin cu România şi simt româneşte.

Despre tancurile romanesti, opinia unui profesionist!

images
Apreciez activitatea dumneavoastră pentru obţinerea şi menţinerea unui nivel cel puţin rezonabil de dotare cu mijloace de luptă moderne a Armatei Române, drept pentru care mă simt onorat şi obligat totodată, să vă răspund la cele 4 întrebări. Sunt aproape zece ani de când preocupările cotidiene m-au deconectat de tensiunea vieţii de tanchist, deci să nu vă aşteptaţi la cine ştie ce păreri savante şi actuale, pe de o parte, iar pe de altă parte, voi încerca să nu fiu influenţat de subiectivismul care se manifestă într-o asemenea situaţie.
Aşadar, iată răspunsurile mele la întrebările puse:
  1. Blindajul unui TR-85/M1 este considerat similar ca protectie fata de T-55 AM, sa zicem, sau nu (solutia constructiva e oarecum diferita, insa dorim sa cunoastem si “abordarea” instructiei tehnice cu privire la rezistenta efectiva a cutiei blindate/turela ) ?
R.  Blindajul unui TR-85/M1 este superior ca protecţie faţă de T-55 sau oricare din variantele acestuia.
2.  Este TR-85 considerat superior unui T-72? Sau M1 superior unui T80/84/M90?
R. Poate doar constructorul TR-85 l-a considerat superior unui T-72. În ceea ce priveşte comparaţia dintre M1 şi T80/84/M90, chiar dacă nu am văzut niciodată la lucru un T80/84/M90, spun cu regret, dar fără teama de a greşi că primul, la TR-85-M1 mă refer, este inferior modelelor enumerate.
Şi aici voi argumenta: la baza clasificării sau comparaţiei tancurilor sunt trei factori: protecţia prin blindaj, puterea de foc şi mobilitatea. TR-ul nostru este inferior la toate cele trei capitole. 
3. Ati fi adeptul desfiintarii a 3 batalioane de tancuri sau pastrarii lor cu tehnica actuala in contextul importului a 2 batalioane de Leo2 SH, sau al modernizarii pe aceeasi bani a intregului parc TR-85 (probabil vreo 200 bucati) la un nivel M2 (specificat mai sus) cu sprijin KMW, eventual urmat ulterior de un batalion de import Leo2 A4. In care configuratie ati prefera sa luptati la o adica?
R. Eu sunt adeptul păstrării cu orice preţ a celor cinci batalioane de tancuri existente. Aş opta pentru importul a 2 batalioane de Leopard 2, condiţionând şi import de componente, dar şi de tehnologie pentru fabricarea acestora şi asamblarea la noi, astfel ca în cinci ani, cel tarziu în zece, sa avem cel puţin 3 batalioane de tancuri competitive.
De ce spun asta? Pentru că, iată, au trecut aproape 15 ani de când am scos TR-85-M1 şi lucrurile tărăgănează, abia dacă am reuşit să dotăm Batalionul de Tancuri de la Galaţi. Dar şi acolo, situaţia nu e roz, problemele tehnice “mărunte” care se perpetuează la acest tanc îi fac pe luptători să-şi “invidieze” colegii tanchişti care se instruiesc pe T-55 AM, care, aşa cum am mai spus, este totuşi inferior lui M1.
La o adică, m-aş mulţumi dacă în anul 2020 trupele noastre de uscat s-ar baza pe 3 batalioane  dotate cu Leopard 2 (Abrams) , unul de TR-85M1(2) şi unul de T55 AM/TR-85M1, cu perspectiva completării şi ultimelor 2 cu Leo(Abrams) şi chiar ceva pentru export! :)
4. Ati fi adeptul mixarii unor plutoane Leo2/ Abrams si TR-85M2 in acelasi batalion in situatii de lupta, in conditii de electronica/subsisteme, management al luptei, munitie similare sau compatibile? Avantaje/ dezavantaje ?
R. În condiţii de electronica/subsisteme, management al luptei, munitie similare sau compatibile, mixarea unor plutoane nu ar fi o problemă majoră. Chiar eu am fost comandantul unei unitaţi care a avut, la un moment dat, 2 companii de T-72, una de T-55AM, apoi una de TR-85-M1, una de TR-85 şi una de T-55  şi chiar am avut plutoane mixate la nivelul companiilor. Dar nu sunt adeptul unor astfel de mixaje. Primele probleme apar atunci cand mergi în poligon la tragerile de luptă, cu muniţie reală, de război şi vezi că te instruieşti pe altă tehnică decât cea pe care vei lupta! :)
 Am mai spus-o, şi o repet, cu regret. Timp de 4 ani aproape, cât am fost comandantul Batalionului 1 Tancuri “Vlad Ţepeş”, nimeni nu m-a întrebat nimic despre tancuri şi nici măcar nu eram ascultat dacă aş fi vrut să spun ceva.
Ştiaţi că aveam 23 TR-85-M1 în cazarmă, noi-nouţe unele, care stăteau frumos sub şopron, fără să am dreptul să-mi instruiesc subordonaţii pe ele?! Abia după ce am înaintat nenumărate rapoarte şi am reclamat faptul că tancurile “IES DIN GARANŢIA ACORDATĂ DE PRODUCĂTOR”, am reuşit să le scot la instrucţie. Bineînţeles că am tras alte ponoase.
În aceeaşi idee, cum credeţi că mă simţeam, eu, ca şi comandant de unitate, când mergeam în poligoanele de la Babadag sau Mălina, unde tragerile se executau numai cu TR-77-580, iar oamenii mei ar fi mers la luptă pe T-72, TR-85, T-55 şi TR-85-M1? Bineînţeles că rezultatele subunităţilor mele la tragerile din poligon erau cam de fiecare dată superioare celorlalte unităţi, dar, nu cumva ar fi trebuit să şi trag cu arma cu care voi lupta? 
Toate cele bune!
Col.(r) Ifim Trofimov

duminică, 8 septembrie 2013

Drama rezerviştilor (cu gradul mai mare de colonel! :) )

Drama generalilor postdecembrişti !

Este consternant să constaţi că în România, pe parcursul a 60 de ani (1888-1948) au fost condamnaţi pentru fapte de corupţie cinci generali, iar pe parcursul a 23 de ani (1990 – 2013) au fost condamnaţi 25. Dacă mai adaugi şi cei 55 de generali care sunt în vizorul DNA, cei trei generali care au beneficiat de prescrierea faptelor şi cei șapte care au beneficiat de NUP-ul salvator al generalului Samoilă Joarză (acesta din 109 dosare instrumentate în legătură cu armata, în 108 a dat NUP) vom avea o situaţie care ar trebui să fie alarmantă pentru cei care conduc destinele României.
Din cei 25 de generali condamnaţi – 18 de la M.Ap.N., cinci de la MAI şi doi de la SRI – șapte au primit condamnări la închisoare cu executare (cuprinse între doi şi șase ani şi jumătate) iar 18 au primit condamnări la închisoare cu suspendare. 20 de generali au comis faptele pe timpul cât erau activi, iar cinci după trecerea în rezervă, fără ca faptele lor să aibă tangenţă cu domeniul militar. Cine este vinovat de această situaţie? Este foarte dificil să răspunzi la o astfel de întrebare. În primul rând răspunderea este a celor care, indiferent de motivaţie, au comis infracţiunile respective. Nimeni nu putea să-i silească pe aceşti generali să beneficieze de apartamente cu încălcarea prevederilor legale, să organizeze adevărate filiere infracţionale pentru a – şi însuşi sume importante de de bani, să favorizeze diferite firme, păgubind bugetul şi aşa necorespunzător al instituţiilor pe care le conduceau,să se implice în contrabanda cu ţigări sau alte produse. A fost opţiunea lor exclusivă. Pentru care acum suportă rigorile legi.Nu au de ce să se plângă şi niciunul dintre noi nu avem dreptul să le plângem de milă. Vilele, apartamentele, maşinile de lux şi conturile din bancă au un preţ. Libertatea! Ştiau acest lucru şi conştienţi au ales prima variantă.Referitor la acest aspect Take Ionescu arăta: „Indivizii, ca şi popoarele, plătesc toate păcatele săvârşite contra moralei. Pentru unii, pedeapsa vine imediat, pentru alţii pedeapsa aşteaptă;dacă nu ar fi ordine în univers, nu ar merita să trăim dacă nu am avea convingerea că este o lege morală, pe deasupra noastră a tuturor”. După 1990 avansarea în gradul de general a devenit eminamente politică…
A. Situaţie statistică privind condamnările generalilor români:
I. Generali români condamnaţi pentru fapte de corupţie
1.Gen. Alexandru Anghelescu- ministru de război,1888, condamnat pentru luare de mită şi abuz de putere, trei luni închisoare ;
2.Gen.N.Dumitrescu Maican – comandant flotilă, 1888, condamnat pentru luare de mită şi abuz de putere, zece luni închisoare;
3.Gen.Constantin Dumitrescu – comandant al Jandarmeriei,1935, condamnat pentru corupţie, 5 ani închisoare, mort în timpul detenţiei;
4 Gen. lt. Septimiu Pretorian – Şef al M.S.M.,1948, condamnat pentru luare de mită şi abuz de putere, 12 ani închisoare;
5 Gen.Mr. Alexandru Batcu – comandant al Comenduiri Pieţii Bucureşti,1948, condamnat pentru luare de mită şi abuz de putere, 12 ani închisoare;
…după 1990:
6. Gen.Bg. Valeriu Ursu Gheorghe – Director General al RA Romtehnica,1996, condamnat pentru fals intelectual, fals în inscrisuri sub semnătură privată şi instigare la aceste infracţiuni ( dosarul Ţigareta 1), doi ani cu suspendare ;
7.Gen Bg. – Viorel Cheptine – comandant al C.10 A, 1999, condamnat pentru abuz în serviciu, doi ani cu suspendare;
8. Gen. Bg. Gheorghe Florică – fost Şef al Gărzi Financiare, 2002, condamnat pentru un prejudiciu de 30 mld. lei vechi la bugetul de stat (dosarul Ţigareta – Portul Vechi), șase ani şi patru luni închisoare;
9. Gen.Bg. (r) Lazăr Iliescu – fost director adjunct al Direcţiei Audit Intern din M.Ap.N.,2004, condamnat pentru favorizarea mai multor societăţi comerciale pentru obţinerea unor contracte şi luarea de mită, trei ani închisoare cu suspendare;
10. Gen Bg.(r) Corneliu Baltă – rezervis, 2005, condamnat pentru înşelăciune şi deturnare de fonduri, șase ani şi șase luni închisoare;
11. Gen.Bg. Ştefan Blaj – şef Secţie Medicală I,la Spitalul Clinic de Urgenţă Militar Central Bucureşti, 2005, luare de mită, unan şi șase luni închisoare cu suspendare;
12. Gen. Bg. Septimiu Neftalin Caceu – şef al Statului Major la C.1A., 2006, condamnat pentru trafic de influenţă, trei ani închisoare cu suspendare;
13. Gen. Mr. Marin Măciucă – comandant al Comandamentului Logistic Întrunit, 2007, condamnat pentru abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată şi continuă (dosarul Ripstop), patru ani închisoare;
14. Gen. Mr. Adrian Tilincă – locţiitor al comandantului Comandamentului Logistic Întrunit, 2007, condamnat pentru abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată şi continuă ( dosarul Ripstop), patru ani închisoare;
15. Gen. lt. Ionel Marin – adjunct al directorului SRI, 2011, condamnat pentru fals în declaraţii, unan închisoare cu suspendare (dosar Case pentru generali – varianta SRI);
16. Gen. Dumitru Zamfir – adjunct al directorului SRI, 2011, condamnat pentru fals în declaraţii, un an închisoare cu suspendare (dosar Case pentru generali – varianta SRI);
17.Gen. Bg.(r) Dănuţ Saulea – rezervist, 2011, condamnat pentru trafic de influenţă, trei ani închisoare cu suspendare;
18. Gen Mihail Popescu – fost şef al S.M.G., 2012, condamnat pentru prejudicierea SMFT cu suma de 1,26 milioane de euro, patru ani închisoare cu suspendare(dosarul Tofan);
19. Gen. Eugen Bădălan – fost şef al S.M.G., 2012, condamnat pentru prejudicierea SMFT cu suma de 1,26 milioane de euro, patru ani închisoare cu suspendare (dosarul Tofan);
20.Gen.Bg. Neculae Oţelea – fost şef Serviciu Logistic al SMFT, 2012, condamnat pentru prejudicierea SMFT cu suma de 1,26 milioane de euro, patru ani închisoare cu suspendare (dosarul Tofan);
21.Gen.Bg. Petre Trandafir – comandant al ISU”Dobrogea”, 2012, condamnat pentru trucarea concursului de angajare, trei ani şi jumătate închisoare (dosar Angajări ISU Constanţa);
22. Gen.Bg.(r) Cătălin Voicu – rezervist, senator, 2012, condamnat pentru trafic de influenţă şi fals în inscrisuri, cinci ani închisoare ;
23.Gen.Bg. Traian Nistor – fost comandant al Comandamentului Logistic Întrunit , 2012,condamnat pentru complicitate la evaziune fiscală, trei ani închisoare cu suspendare;
24. Gen Bg. (r) Vasile Cocoşilă – rezervist, director al sucursalei Astra Asigurari Reşiţa,2012, șase luni cu suspendare ;
25.Gen. Dumitru Cioflină – fost şef al S.M.G , 2013, condamnat pentru abuz în serviciu, doi ani închisoare cu executare (Dosarul Schimb de teren M.Ap.N- Gigi Becali);
26. Gen.Lt.Olimpiador Antonescu – şef al Jandarmeriei, 2013, condamnat pentru abuz contra intereselor publice, trei ani cu suspendare ( dosar Angajări Jandarmerie);
27.Gen. Bg. Nicolae Rugină – adjunct al Inspectoratului Jandarmeriei, 2013,condamnat pentru abuz în serviciu, un an şi jumătate închisoare cu suspendare (dosar Angajări Jandarmerie);
28. Chestor Cristian Baci – Secretar General al MAI , 2013,condamnat pentru abuz în serviciu, doi ani şi jumătate închisoare cu suspendare ( dosar Angajări Jandarmerie);
29.Chestor Adrian Pătraşcu – Director General al Direcţiei Management Resurse Umane, 2013,condamant pentru abuz în serviciu, trei ani închisoare cu suspendare( dosar Angajări Jandarmerie);
30. Chestor şef de poliţie Ion Valentin Opritescu – Director General al Direcţiei Financiare MAI, 2013, condamnat pentru abuz în funcţie, doi ani şi șase luni închisoare cu suspendare (dosar Angajări Jandarmerie);
II. Generali vizaţi de anchete ale DNA în curs de desfăşurare:
a) Dosarul “Case pentru generali – varianta M.Ap.N.- 1999 ”
1.Gen. Constantin Degeratu – fost şef al SMG şi consilier prezidenţial;
2 Gen.Bg. Constantin Lucescu – fost consilier juridic la SMG;
3 Gen.Lt. Neculai Bălan – fost ataşat militar în SUA;
4. Gen.Lt. Ioan Gavril Ghiţaş – foat reperezentant militar la Bruxelles;
5.Gen. Vasile Apostol – fost locțiitor al șefului Statului Major al Forțelor Terestre și Inspector-șef al Inspectoratului Armatei Române;
6.Gen. Bg. Tiberiu Mărineanu – fost şef al Instrucţiei şi Doctrinei la Statul Major al Aviaţiei şi Apărării AA ;
7. Gen.Bg. Cornel Oancea -
8. Gen.Mr. Gheorghe Lungu – fost sef adjunct al Directiei Contraspionajului Militar;
9.Gen.Bg. Ghiţă Ciubotă – fost comandanat al Comandamentului Teritorial Bucureşti;
10. Gen. Tiberiu Costache – fost prim adjunct al şefului SMG;
11. Gen. Bg. Nicolae Oprea – fost inspector general al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră;
12. Gen.Mr Marin Stafie – Fost locţiitor al SMFT şi şef al Direcţiei Logistice /SMG;
13. Gen. Mr. Paul Vasile – fost Şef al Direcţiei Planificare Strategică al SMG;
14. Cam. Ştefan Benţa – fost Inspector pentru marină în Inspectoratul General al Ministerului Apărării Naţionale;
15. Gen. Viorel Bârloiu – fost consilier de stat la Departamentul Securității Naționale și secretar al CSAT;
16.Cam. Virgil Stoica – fost Prim locţiitor al şefului Statului Major al Forţelor Navale şi comandant al Comandamentului Operaţional “Dobrogea”;
17.Am. Corneliu Rudencu – fost şef al SMFN;
18.Gen. Nicolae Păştinică – fost şef al Corpului de control al M.Ap.N. În anul 2000 dosarul a fost a fost închis, fiind redeschis în anul 2005.
(Sursă-Jurnalul Naţional din 4, 5, 6 şi 8 septembrie 2000, 20 mai 2008)
b) Dosar Banca internaţională a Religiilor, 2000:
1.Gen. Gheorghe Bucşe – fost şef la SMFA;
2. Gen.Ion Săndulescu – fost şef al Statul Major al Aviaţiei şi Apărării AA ;
3. Gen Tiberiu Mărineanu – fost şef al Instrucţiei şi Doctrinei la Statul Major al Aviaţiei şi Apărării AA .
(Sursă- Evenimentul Zilei din 19.12. 2000)
c) Dosarul “Diplome titluri universitare-2008
1. Gen. Mircea Mureşan – fost rector al Universităţii Naţionale de Apărare “Carol I”;
2. Gen. Gabriel Oprea – fost ministru al M.Ap.N.;
3. Gen.bg.Viorel Buta-
4. Gen. Eugen Bădălan – fost şef al SMG;
5. Gen. Sergiu Medar – fost şef al serviciului secret al Armatei, ex-consilier al preşedintelui Traian Băsescu;
6. Gen.Bg. lect.univ.dr. Maricel Popa -
7. Gen. Bg. Liviu Scrieciu – fost locţiitor al comandantului Comandamentului Logistic Întrunit;
8. Gen. Mr. Ion Pâlşoiu – fost comandant al Brigăzii 2 Infanterie “Rovine”;
9. Gen.Mr.(r) Sandu Ioan Eftimie – fost loctiitor al sefului Departamentului pentru Armamente.
(Sursa – România Liberă din 13 martie 2009, Ziare.com din 23 martie 2009)
d) Dosar Scurgeri informaţii strict secrete MAI, 2009:
1. Gen.lt. Costică Silion – fost Şef al Jandarmeriei;
2. Chestorul principal Nelu Pop – fost Şef la Poliţiei de Frontieră.
(Sursa – Ziua din 20 octombrie 2009)
e) Dosarul “Mită pentru avansare în armată”- 2011:
1.Gen.Bg.Ion Marian – adjunct al Direcţiei Managementul Resurselor Umane din M.Ap.N;
2.Gen.Mr.Mihai Chiriţă – şeful Direcţiei Doctrină şi Instrucţie din S.M.G.
Sursa – Gândul din 15 decembrie 2010, Comunicatul DNA nr. 321 din 16 mai 2011, (Sursa: Evenimentul Zilei din 14 decembrie 2011)
f) Dosarul ”Case pentru generali – varianta M.Ap.N.”- 2013:
1.Gen.lt. (r) Corneliu Dobriţoiu – fost secretar de stat în MApN, fost ministru al Apărării;
2.Gen.Bg. (r) Traian Pigui – fost şef al Direcţiei domenii şi infrastructură din MApN;
3.Gen. (r) Sergiu Medar – fost şef al serviciului secret al Armatei, ex-consilier al preşedintelui Traian Băsescu;
4. Gen. (r) Gheorghe Rotaru, – fost şef al Direcţiei Generale de Informaţii a Armatei (DGIA), fost consilier al preşedintelui interimar Crin Antonescu,;
5.Gen.lt. (r) Francisc Radici – fost şef al DGIA;
6. Gen.mr. (r) Floarea Şerban, – fosta şefă a Direcţiei de Legislaţie şi Asistenţă Juridică din MApN, fost secretar de stat;
7. Gen. (r) Mircea Chelaru – fost şef al Marelui Stat Major,
8. Gen.mr. Constantin Năstase – fost şef al Direcţiei Financiar-Contabile MApN;
9.Cam.flt. Dumistrăcel Cătălin – locţiitor al şefului Direcţiei structuri şi planificarea înzestrării din Statul Major General,
10.Gen.bg. (r) Oţelea Neculaie -
11.Gen.Bg. Petru Chertic – fost director general al Direcţiei Medicale din MApN;
12.Cam.Cucoşel Cristea – fost şef în cadrul secţiei Comunicaţii şi Informatică din SMFN;
13.Gen.Bg. (r) Gheorghe Nicolăescu – fost şef al Contra-informaţiilor militare,
14.Gen.Bg. (r) Petrescu Stan-
15. Gen.mr(r) Barangă Petre – fost şef al Direcţiei de Personal Mobilizare/SMG;
16. Gen. mr. (r) Grecu Ioan-Alexandru, – fost şef Resurse/S.M.F.T.;
17.Gen.Bg (r) Drăghici Ion -
18. Gen.Bg. (r) Ciofringeanu Nicolae -
19.Gen.mr. (r) Bantaş Leonard-Adrian – fost loctiitor al sefului Directiei Comiunicatii si Informatica din Statul Major General;
20.Bg (r) Viştianu Gheorghe – fost commandant al C.10A.
g) Dosar Furturi maşini de lux, 2013:
1. Gen.Francisc Radici – fost şef al DGIA.
(Sursa – Agerpres din 29 Aprilie 2013)
III. Generali scăpaţi de urmărirea penală
a) Prin prescripţia faptelor
- Gen. Victor Atanasie Stănculescu, gen. Gheorghe Anton, gen. Neculai Matei – dosarul Motorola, 2002. (Sursa: „Ziua” din 13 aprilie 2002)
b) Verdicte date de generalul „NUP”:
- Gen. Gheorghe Bucşe, gen. Iulian Medrea, gen.Teodor Zaharia şi Nicolae Berechet – în dosarul Ţigareta II;
- Gen. Gioni Popescu – dosarul Giurtelecul Hododului;
- Amiralul Traian Atanasiu – dosarul Distrugătorul Mărăşeşti;
- Gen.Mr IonSârbu – dosar “Falsificare vechime profesională”.
(Sursa: Ziare.com din 27 august 2010)
IV. Dosare cu caracter secret:
- Gen. Nicolae Păştinică a înaintat, în aprilie 2001, Parchetului Militar materialele de cercetare executate de Inspectoratul General al M.Ap.N în cazurile “Marconi”, “ STAR”, “Algoritm politic din înzestrarea armatei”. Nu s-a comunicat nicio soluţie în aceste cazuri.
Sursa – Ziua din 29 martie 2001
B. Concluzii:
Politicieni, aparţinând întregului spectru politic, au căutat să-şi apropie şi să-şi formeze un grup de militari, care odată ajunsă formaţiunea politică la putere, să fie numiţi în funcţiile cheie din structurile militare. Aşa au apărut generalii PSD-işti, PDL-işti, liberali, ţărănişti, etc.Câteodată,unii treceau dintr-o parte în alta, doar în situaţii când interesul naţional o cerea ! În înaltele funcţii în care erau numiţi executau întocmai ordinele primite de la conducerea politică, fiind răsplătiţi cu grade şi funcţii deosebit de importante. Aveau grijă să-şi îmbunătăţescă substanţial averea personală. La rândul lor numeau în funcţii şi avansau în grad doar militari obedienţi, dispuşi să le execute ordinele, chiar dacă acestea erau contrare prevederilor legale. Se bazau pe faptul că partidul le asigură impunitatea în faţa legilor.
O perioadă lucrurile au funcţionat. Analiza condamnărilor pronunţate pe perioade, funcţie de partidul aflat la guvernare, se prezintă astfel :
- 1990 -1996 (PSD) – o condamnare
- 1997-2000 (CDR) – 0 condamnare
- 2001-2004 (PSD) – două condamnări
- 2005 – 2011 (PDL) – opt condamnări
- 2012- 2013 (USL) – 13 condamnări
Comparativ, în aceeaşi perioadă, au fost condamnaţi pentru fapte de corupţie doar șase politicieni: Gabriel Bivolaru (PSD, cinci ani cu executare, 2004) Adrian Năstase (PSD, doi ani cu executare, 2012), Zolt Nagy (UDMR, trei ani cu suspendare, 2012), Ioan Avram Mureşan (PNŢCD, șapte ani cu executare, 1999 şi trei ani cu executare 2013), Traian Decebal Remeş (PNL, trei ani cu executare, 2013), Dan Păsat (PDL, trei ani cu executare, 2013). Este o dovadă a marii solidarităţi între politicieni, indiferent de culoarea politică.
Caracterul politic al majorităţii proceselor legate de corupţia generalilor este evident în majoritatea cazurilor. Coşmarul generalilor afiliaţi politic începea odată cu pierderea puterii de către “partidul de suflet” al acestora. Dacă în perioada cât s-au aflat la putere, reclamaţiile subordonaţilor şi relatările presei de regulă erau ignorate, odată cu schimbarea politică, pentru a demonstra proasta guvernare anterioară, acestea deveneau acuzaţii extrem de periculoase la îndemâna procurorilor militari sau de la DNA. Nu de puţine ori politicieni şi-au abandonat generalii protejaţi, pentru ca pierderile de imagine să nu fie prea mari – vezi cazul gen. Mihail Popescu, Eugen Bădălan şi Cătălin Voicu. Uneori, deşi cunoşteau încălcările legilor comise de unii generali, politicienii le foloseau doar când aceştia deveneau incomozi pentru putere – vezi cazul Corneliu Dobriţoiu, generalii din serviciile secrete ale armatei. Alţi generali au ajuns să răspundă pentru fapte de corupţie urmare a luptei pentru putere în cadrul instituţiilor din care făceau parte – vezi generali SRI Ionel Marin şi Dumitru Zaharia. În unele cazuri – Ţigareta I şi II – faptele de corupţie ale unor generali au fost făcute publice urmare a conflictelor între diferitele grupări care doreau să controleze domeniul extrem de profitabil al contrabandei cu ţigări şi armament.
Trebuie să amintim aici şi durata îndelungată a proceselor, spre deosebire de perioada anterioară comunismului, cînd faptele de corupţie erau cercetate şi sancţionate pe parcursul a doar câteva luni. După 1990 durata proceselor a fost cuprinsă între 2 şi 7 ani. Într-un singur caz – Motorola – s-a ajuns la prescripţia faptelor, dar şi dosarul ”Schimbului de teren între M.Ap.N şi Gigi Becali”, desfăşurat în perioada 1999-2013, a fost foarte aproape de acelaşi deznodământ.
Aparent, ideea că nici măcar în armată nu mai există elemente sănătoase, este adevărată. Dar faptul că în continuare Armata este instituţia în care românii au mare încredere, chiar şi cu acţiunile acestea iresponsabile ale unor generali, este benefică pentru organismul militar.Se adevereşte cele susţinute , în apărarea militarilor cinstiţi din armată, de gen. Rujinschi, cu ocazia afcerii SKODA:”Nu pentru câţiva ce se vor dovedi că au fost putrezi armata română trebuie batjocorită. Armata română e aceeaşi, curată şi sfântă. Ofiţerul român, în totaliatatea lui, e bun şi valoros. Cinstea ţării cere să recunoştem acest adevăr”
Ce este de făcut? Prezint doar câteva idei care ar putea stopa sau măcar limita acest fenomen, îngrijorător la ora actuală:
- Aşa cum după luptă crâncenă criteriul „pregătire fizică” a devenit eliminatoriu în menţinerea în activitate a cadrelor militare, aşa să fie şi criteriul “moralitate” . Nicio avansare sau promovare să nu fie permisă dacă există cel mai mic dubiu referitor la acest criteriu;
- Generalilor, în funcţie , care comit acte de corupţie, să le fie aplicat un spor de pedeapsă, faţă de faptele similare comise de civili;
- Îndepărtarea de urgenţă a celor care au fost implicaţi în cazuri de corupţie, aceştia putând contamina cu microbul necinstei, prin puterea exemplului negativ şi alţi membri ai organismului militar;
- Orice condamnare a generalilor, pentru fapte de corupţie, să fie urmată obligatoriu de degradarea militară;
- Sancţionarea drastică a şefilor care nu apreciază corect subordonaţii, permiţând accederea în funcţii superioare a celor cu grave tare morale;
- Sancţionarea drastică a şefilor militari care informaţi despre implicarea subordonaţilor în acte de corupţie nu i-au imediat măsuri pentru intrarea în legalitate;
- Învăţământul militar să fie fundamentat pe cultivarea valorilor tradiţionale ale poporului român. Pe lângă buni specialişti militari, absolvenţii instituţiilor militare de învăţământ vor trebui să fie ”oamnei de onoare”, conştienţi de faptul că onoarea nu se cumpără şi nu se tranzacţionează, iar pierderea ei echivalează cu îndepărtarea din instituţia militară;
- Mass – media militară să popularizeze permanent militarii care au intrat în istorie – mareşalii Ion Antonescu şi Constantin Prezan, generalii Ion Dragalina şi Nicolae Dăscălescu, etc – ca oameni de o cinste şi corectitudine morală ireproşabile, care în urma unor cariere militare excepţionale, nu au acumulat averi considerabile.